marți, 8 septembrie 2009

Ce este dragostea?


Vama veche-Epilog
Asculta mai multe audio Muzica

Motto:
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."


O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.

Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi.

“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.

Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia..

Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea: “Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat. Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie


Povestioara asta a impartasit-o mica azi cu noi, pe forum... It got me thinking.... Da, stiu...imi stresez prea tare cei doi neuroni ramasi in viata...dar mai am si eu momente... :P
Nu...deci serios...am inceput sa ma gandesc...daca exista iubire....sau care e sentimentul care ii face pe doi batranei sa se plimbe de mana pe strada.... Prietenie? Respect? Obisnuinta? Frica de singuratate? Sau poate toate la un loc...amestecate cu cateva sentimente, amintiri ale clipelor traite impreuna fac reteta iubirii...
Uneori stau si ma intreb...oare iubirea lor e cea adevarata? Sau varsta i-a facut mai inteligenti si au realizat cat de mult inseamna persoana de langa ei? Sau poate doar s-au impacat cu ideea ca de la o anumita varsta...that's all they're gonna get...so they dealt with it...
Dar nu...pare mai mult...e ceva in ochii lor...par ca ascund taina vietii...ca anii care au trecut le-au impartasit secretele iubirii...
Imi sunt atat de dragi...batraneii care ies de mana la o plimbare prin parc... Atata seninatate pe chipurile lor... Si totusi parca m-am impacat cu gandul ca I'm not gonna be one of them... Da, poate ca nu stiu daca mai cred in iubirea aia de "and they lived happilly ever after", dar daca e sa ne gandim logic, in ziua de azi cati din noi mai pot spera sa atinga acea varsta? Eu una ma consider norocoasa daca ajung la 50 de ani....dar din cate imi zic cei din jur...la cata grija am eu de mine si de sanatatea mea...slabe sanse...scapati repede de mine... :)))

6 comentarii:

cmarian spunea...

raspuns la intrebarile "Prietenie? Respect? Obisnuita? Frica de singuratate?
Obisnuiti sa Respecte Prietenia.

Baby spunea...

Da...probabil ca asa este... :)

cmarian spunea...

am uitat o intrebare, de fapt am omis-o
Nu le este frica de singuratatea lor ci nu vor sa-si lase partenerul de viata singur.

Baby spunea...

Crezi? Eu zic ca noi oamenii suntem putin mai egoisti, chiar si in iubire...si tot la noi ne gandim prima oara..totusi ar fi frumos sa ai dreptate...si dragostea si intelepciunea anilor sa ne schimbe modul de gandire si sa ne faca mai buni. Poate asta e explicatia privirii lor pline de intelepciune. Poate ca au descoperit ceea ce noi inca incercam sa aflam...
Frumos...

cmarian spunea...

Doar putin egoisti?!? De cate ori ti s-a spus,atunci cand ai cerut un ajutor, "Da mie ce-mi iese?" De multe ori am ramas uimit, cand mi s-a cerut ajutorul si l-am oferit.. auzeam alta intrebare "Cat ma costa?" - Pai, frate am vrut sa te ajut, nu sa prestez un serviciu. Iar ajutorul in conceptia mea e neconditionat.

Baby spunea...

:) Si totusi mai crezi ca se gandesc intai la partenerul de viata...? Asta se numeste optimism... ;)

Trimiteți un comentariu